Director de proiect

Corneliu Pintilescu este cercetător la Institutul de Istorie George Barițiu Cluj-Napoca al Academiei Romȃne. A obținut un doctorat în domeniul Istorie de la Universitatea Babeș-Bolyai în anul 2010. Temele sale de cercetare principale sunt: puteri ale stării de necesitate și regimuri dictatoriale în Romȃnia secolului XX, opoziție și coerciție în Blocul Estic, politicile față de naționalități în Romȃnia postbelică. Publicații recente: „State of Siege and the Holocaust in Romania: An Incursion into the Origins of the Legal Framework for the Operation of the Camps under the Antonescu Regime”, Holocaust — Studii şi cercetări, vol. 13, nr. 1 (2022); „The Reverberations of the October 1917 Revolution and the State of Siege in Interwar Romania” in Gerhard Besier, Katarzyna Stoklosa (eds.), 1917 and the Consequences, Routledge, London, 2020.

Cosmin Sebastian Cercel este doctor în drept al Universității Paris 1 Panthéon Sorbonne. În trecut a fost Research Fellow (2012-2014), Asistant Professor (2015-2020) și Associate Professor (2020-2021) la Universitatea din Nottingham și Profesor invitat (2015) la Universitatea Paris 1. Este autorul Towards a Jurisprudence of State Communism: Law and the Failure of Revolution (Routledge, 2018) și unul dintre coordonatorii volumului colectiv  States of Exception: Law, History, Theory (împreună cu Gian-Giacomo Fusco și Simon Lavis, Routledge, 2020). Interesele sale de cercetare se situează la intersecția dintre istoria comparată a dreptului și teoria dreptului, urmărind relația dintre drept și ideologiile autoritare. Este cercetător în cadrul proiectului TE O etnografie a „statului dual”: starea de asediu și ascensiunea autoritarismului în România (1933-1944) (Academia Română Cluj) și PCE Statul de drept și constituționalismul periferic (NEC). Publicațiile sale recente includ, “Law, Politics, and the Military: Towards a Theory of Authoritarian Adjudication”, German Law Journal (2021) Vol. 22, No. 7, pp. 171-196 și “Reversing Liberal Legality: Romania’s Path to Dictatorship, 1930-1938”, Journal of Romanian Studies (2020) 2, 23-52. În limba română a publicat studiul “Sub umbra excepției: Stat, Națiune și Conducător în epoca extremelor” în Manuel Guțan, Bogdan Iancu, Oana Rizescu, Cosmin Cercel și Bogdan Dima, Șefii de stat: dinamica autoritară a puterii politice în istoria constituțională românească (Universul Juridic, 2020), 313-427. A contribuit la volumele colective Ce mai rămâne din Mai 68? (coordonat de Alex Cistelecan și Alex Ciorogar) și Epoca Traian Băsescu. România în 2004‑2014 (coordonat de Florin Poenaru și Costi Rogozanu). 

Iuliana Nagy a absolvit programul de licență și master din cadrul Departamentului de Istorie, patrimoniu și teologie protestantă al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Printre interesele sale de cercetare se enumeră istoria minorităților religioase, precum comunitățile ortodoxe vechi calendariste, tudoriste, și neo-protestante, maniera în care acestea au fost percepute de regimurile autoritare ale secolului XX din România, dar și mecanismele represive folosite împotriva acestora. A fost doctorand în cadrul proiectului finanțat de European Research Council, Creative Agency and Religious Minorities: Hidden Galleries in the Secret Police Archives in Central and Eastern Europe (Hidden Galleries) și de curând și-a susținut lucrarea de doctorat intitulată „Hidden Galleries, Silenced Communities: Homegrown Religious Communities and the Secret Police in 20 th Century Romania”. În prezent este membru în cadrul proiectului „O etnografie a „statului dual”: starea de asediu și ascensiunea autoritarismului în România (1933-1944)”.

Petre Matei este cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”. Este doctor în istorie la Universitatea din București cu o teză despre istoria romilor în România. A obținut o bursă DAAD în 2006 și o bursă Tziporah Wiesel la Center for Advanced Holocaust Studies al Muzeului Memorial al Holocaustului din S.U.A. în 2012. Este autor a aproximativ treizeci de articole despre istoria romilor, membru în mai multe proiecte de cercetare, coordonator al proiectului Supraviețuitorii romi ai deportărilor în Transnistria și împreună cu Vintilă Mihăilescu a coeditat Condiția romă. Schimbarea discursului. (Iași: Polirom 2014) și Roma. Der Diskurswandel (Viena: new academic press 2020). De asemenea, se află sub tipar volumul Mișcarea romă din România în presa interbelică : 1933-1941 (Cluj: ISPMN&INSHR-EW 2022). Interesele sale de cercetare se concentrează pe istoria romilor, Holocaust, compensații și memorie. În perioada ianuarie-iulie 2021, a fost bursier la Institutul Wiesenthal de Studii asupra Holocaustului din Viena cu proiectul Deportarea romilor în Transnistria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între procesul decizional central și inițiative locale.